C a p i t o l u l  n o u ă s p r e z e c e. T. R. Malthus

7

  1. Confundarea de către Malthus a categoriilor marfă și capital

7

  2. Concepția vulgară a lui Malthus asupra plusvalorii

12

  3. Trăsături comune ale malthusienilor și ricardienilor în poziția față de clasa muncitoare

16

  4. Interpretarea unilaterală de către Malthus a teoriei valorii a lui Smith. Folosirea de către Malthus a tezelor eronate ale lui Smith în polemica cu Ricardo

17

  5. Interpretarea dată de Malthus tezei smithiene a valorii invariabile a muncii

21

  6. Folosirea de către Malthus a tezelor ricardiene cu privire la modificarea legii valorii în combaterea teoriei valorii bazate pe muncă

23

  7. Definiția vulgară a valorii dată de Malthus. Concepția sa despre profit ca adaos la preț. Combaterea concepției lui Ricardo asupra salariului relativ

26

  8. Malthus despre munca productivă și acumulare

30

       a) Muncă productivă și muncă neproductivă

30

       b) Acumulare

30

  9. Capitalul constant și capitalul variabil în concepția lui Malthus

31

  10. Teoria malthusiană a valorii

34

  11. Supraproducție. „Consumatori neproductivi etc.“

36

  12. Esența socială a polemicii lui Malthus cu Ricardo. Denaturarea de către Malthus a concepțiilor lui Sismondi cu privire la contradicțiile producției burgheze

48

  13. Critica făcută de ricardieni concepțiilor lui Malthus despre „consumatorii neproductivi“

57

  14. Caracterul apologetic și de plagiat al scrierilor lui Malthus

59

  15. Principiile lui Malthus expuse în scrierea anonimă „Outlines of Political Economy...“

61

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i. Destrămarea școlii ricardiene

67

  1. R. Torrens

67

       a) Smith și Ricardo despre raportul dintre rata medie a profitului și legea valorii

67

       b) Confuzia pe care o face Torrens la determinarea „valorii muncii“ și a sursei profitului

70

       c) Torrens și conceptul de cheltuieli de producție

78

  2. James Mill

84

       a) Confundarea plusvalorii cu profitul

85

       b) Încercările sterile ale lui Mill de a pune de acord schimbul dintre capital și muncă cu legea valorii

89

       c) Neînțelegerea de către Mill a rolului regulator al profitului industrial

100

       d) Cerere, ofertă, supraproducție

102

       e) Prévost. [Respingerea unor concluzii ale lui Ricardo și James Mill. încercări de a demonstra că o mișcare permanentă a profitului nu este inevitabilă]

106

  3. Scrieri polemice

112

       a) „Observations on certain Verbal Disputes...“. Scepticism în economia politică

112

       b) „An Inquiry into tose Principles...“. Neînțelegerea contradicțiilor producției capitaliste care provoacă crizele

120

       c) Thomas de Quincey. Incapacitatea de a depăși neajunsurile punctului de vedere ricardian

128

       d) Samuel Bailey

130

         α) Relativism superficial în „Observations on certam Verbal Disputes...“ și la Bailey în definiția valorii. Respingerea teoriei valorii bazate pe muncă

130

         β) Confuzie la Bailey în determinarea „valorii muncii“ și a profitului. Confundarea măsurii imanente a valorii cu expresia valoare-marfă sau valoare-bani

156

         γ) Confuzia pe care o face Bailey între valoare și profit

171

  4. McCulloch

181

       a) Vulgarizarea și destrămarea totală a sistemului ricardian, sub aparența aplicării lui consecvente. Apologetica cinică a producției capitaliste. Eclectism lipsit de scrupule

181

       b) Denaturarea conceptului de valoare prin extinderea lui asupra proceselor din natură. Identificarea valorii de schimb cu valoarea de întrebuințare

191

  5. Wakefield. Obiecții la teoria lui Ricardo cu privire la valoarea muncii și la renta funciară

203

  6. Stirling. Explicarea profitului prin cerere și ofertă

204

  7. John Stuart Mill

206

       a) Confundarea ratei plusvalorii cu rata profitului. Elemente ale concepției despre „profit upon alienation“. Concepții confuze despre „profiturile avansate“

206

       b) Aparenta variație a ratei profitului atunci cînd capitalistul produce singur capitalul constant necesar

229

       c) Despre influența pe care o are modificarea valorii capitalului constant asupra plusvalorii, profitului și salariului

233

  8. Observație finală privind școala ricardiană

253

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  u n u. Opoziție față de economiști (pe baza teoriei ricardiene)

254

  1. „The Source and Remedy of the National Difficulties etc. A Letter to Lord John Russell“, London, 1821 (anonym)

254

       a) Despre profit, rentă și dobîndă ca supramuncă. Corelația dintre acumularea capitalului și așa-numitul „fond de muncă“

254

       b) Despre schimbul dintre capital și venit în condițiile reproducției simple și în condițiile reproducției lărgite

263

       c) Meritele și erorile autorului. Despre comerțul exterior. Timpul liber ca avuție reală

369

  2. Ravenstone. Capitalul ca plusprodus. Confundarea formei antagoniste a dezvoltării cu conținutul ei. Opinie negativă asupra rezultatelor dezvoltării capitaliste a forțelor productive

275

  3. Hodgskin

280

       a) Teza despre neproductivitatea capitalului ca o consecință necesară a teoriei lui Ricardo

281

       b) Polemica cu definiția ricardiană a capitalului ca muncă acumulată. Concepția despre „munca coexistentă“. Subaprecierea muncii trecute, materializate, obiectualizate

284

       c) Așa-numita acumulare ca simplu fenomen al circulației. (Stocurile etc. — rezervoarele circulației)

298

       d) Polemica împotriva concepției „acumulării“ de mijloace de subzistență de către capitalist pentru muncitor. Neînțelegerea de către Hodgskin a cauzelor reale ale fetișizării capitalului

308

       e) Dobînda compusă, explicarea, bazată pe aceasta, a scăderii ratei profitului

316

       f) Hodgskin despre 'Caracterul social al muncii și despre raportul dintre capital și muncă

332

       g) Formularea tezelor fundamentale ale lui Hodgskin în cartea sa „Popular Political Economy“

334

       h) Hodgskin despre puterea capitalului și despre revoluția în dreptul de proprietate

337

  4. Bray ca opoziție față de economiști

338

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  d o i. Ramsay

344

  1. Încercarea de a se face o deosebire între capitalul constant și cel variabil. Concepția despre capital ca o formă socială neesențială

344

  2. Ramsay despre plusvaloare și valoare. Reducerea plusvalorii la profit. Despre influența modificărilor valorii capitalului constant și capitalului variabil asupra ratei și masei profitului

346

  3. Ramsay despre împărțirea profitului brut în profit net și profitul întreprinzătorului. Elemente apologetice în concepțiile sale

372

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  t r e i. Cherbuliez

381

  1. Încercare de a face deosebire între capitalul constant și capitalul variabil

381

  2. Scăderea relativă a capitalului variabil odată cu dezvoltarea progresivă a producției capitaliste

384

  3. Cherbuliez despre compoziția organică a capitalului și influența ei asupra ratei profitului. A sa „lege a aproprierii“

388

  4. Despre acumulare ca reproducție lărgită

399

  5. Elemente ale concepțiilor sismondiene la Cherbuliez. Compoziția organică a capitalului. Capital fix și capital circulant

401

  6. Încercarea lui Cherbuliez de a reuni concepțiile lui Ricardo și ale lui Sismondi, care se exclud reciproc

417

C a p i t o l u l  d o u ă z e c i  ș i  p a t r u. Richard Jones

420

  1. „An Essay on the Distribution of Wealth...“ Intuirea de către Jones a deosebirii istorice dintre modurile de producție. Superioritatea lui față de Ricardo în unele probleme ale teoriei rentei

420

  2. „An Introductory Lecture on Political Economy.. Conceptul „structura economică a națiunii“. Confuzia lui Jones în legătură cu „Labour Fund“

436

  3. Richard Jones. „Text-book of Lectures on the Political Economy of Nations“, Hertford 1852

442

       a) Jones despre capital. Concepția lui despre munca productivă și munca neproductivă

442

       b) Jones despre influența producției capitaliste asupra dezvoltării forțelor productive. Despre condițiile în care este posibilă întrebuințarea unui capital fix adițional

457

       c) Jones despre acumulare și rata profitului. Despre sursa plusvalorii

471

ANEXE

Revenue and its sources. Economia vulgară

479

  1. Dezvoltarea capitalului purtător de dobîndă pe baza producției capitaliste. Capitalul purtător de dobîndă ca o formă de fetiș a capitalului. Economiștii vulgari și socialiștii vulgari despre dobînda la capital

479

  2. Capitalul purtător de dobîndă și capitalul comercial în raport cu capitalul industrial. Forme mai vechi. Forme derivate

494

  3. Separarea unor părți ale plusvalorii sub forma diferitelor venituri. Raportul dintre dobîndă și profitul industrial. Caracterul irațional al formelor fetișizate ale venitului

499

  4. Separarea tot mai mare a formelor transformate ale plusvalorii de esența ei — supramunca. Profitul industrial ca „salariu pentru capitalist“

508

  5. Deosebirea esențială dintre economia politică clasică și cea vulgară. Dobîndă și renta ca elemente constitutive ale prețului de piață al mărfii. încercarea economiștilor vulgari de a da o aparență rațională formelor iraționale ale dobînzii și rentei

525

  6. Polemica lui Proudhon împotriva dobînzii. Neînțelegerea de către el a legăturii dintre dobîndă și sistemul muncii salariate

550

  7. Superioritatea lui Luther asupra lui Proudhon în polemica împotriva dobînzii. Schimbarea concepțiilor despre dobîndă odată cu dezvoltarea relațiilor capitaliste

555

ADNOTĂRI ȘI INDICI

Citate în limbi străine

571

Adnotări

642

Indice bibliografic

664

Indice de nume

672

Tablou de greutăți, măsuri și monede

679

Indice de materii

681

ILUSTRAȚII

Prima pagină din partea a IlI-a a „Teoriilor asupra plusvalorii“ în manuscrisul lui Marx (pagina 753, caietul XIII al manuscrisului din 1861—1863)

8-9

O pagină din manuscrisul lui Marx „Teorii asupra plusvalorii“ (pagina 891, caietul XV al manuscrisului din 1861—1863)

482-483