Karl Marx, Friedrich Engels: Opere, Volumul 23

Cuprins

Karl Marx. Prefaţa la ediţia întîi	11
Karl Marx. Postfaţă la ediţia a doua	18
Karl Marx. Prefaţă şi postfaţă la ediţia franceză	31
Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia a treia	33
Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia engleză	36
Friedrich Engels. Prefaţă la ediţia a patra	41

CARTEA ÎNTÎI
SECŢIUNEA ÎNTÎI
Marfa şi banii
Capitolul unu. Marfa	49
1. Cei doi factori ai mărfii : Valoare de întrebuinţare şi valoare (substanţa valorii, mărimea valorii)	—
2. Dublul caracter al muncii cuprinse în mărfuri	56
3. Forma-valoare sau valoarea de schimb	62
A. Forma simplă, singulară sau accidentală a valorii	63
1. Cei doi poli ai expresiei valorii : forma relativă şi forma de echivalent	—
2. Forma relativă a valorii	64
a) Conţinutul formei relative a valorii	—
b) Determinarea cantitativă a formei relative a valorii	68
3. Forma de echivalent	70
4. Forma simplă a valorii în ansamblul ei	75
B. Forma totală sau dezvoltată a valorii	77
1. Forma relativă dezvoltată a valorii	—
2. Forma de echivalent specială	78
3. Neajunsurile formei totale sau dezvoltate a valorii	79
C. Forma generală a valorii	80
1. Caracterul modificat al formei valoare	—
2 Raportul dintre dezvoltarea formei relative a valorii şi cea a formei de echivalent	82
3. Trecerea de la forma generală a valorii la forma bani	84
D. Forma bani	—
4. Caracterul de fetiş al mărfii şi misterul său	85
Capitolul doi. Procesul schimbului	99
Capitolul trei. Banii sau circulaţia mărfurilor	109
1. Măsură a valorilor	—
2. Mijloc de circulaţie	118
a) Metamorfoza mărfurilor	—
b) Circulaţia banilor	128
c) Moneda. Semnul valorii	138
3. Bani	143
a) Tezaurizare	—
b) Mijloc de plată	148
c) Bani universali	155

SECŢIUNEA A DOUA
Transformarea banilor în capital
Capitolul patru. Transformarea banilor în capital	160
1. Formula generală a capitalului	—
2. Contradicţiile formulei generale	169
3. Cumpărarea şi vînzarea forţei de muncă	179

SECŢIUNEA A TREIA
Producţia plusvalorii absolute
Capitolul cinci. Procesul muncii şi procesul de valorificare	190
1. Procesul muncii	—
2. Procesul de valorificare	199
Capitolul şase. Capital constant şi capital variabil	212
Capitolul şapte. Rata plusvalorii	224
1. Gradul de exploatare a forţei de muncă	—
2. Exprimarea valorii produsului în părţi proporţionale ale produsului	232
3. „Ultima oră“ a lui Senior	235
4. Plusprodusul	241
Capitolul opt. Ziua de muncă	242
1. Limitele zilei de muncă	—
2. Goana după supramuncă. Fabricant şi boier	246
3. Ramuri din industria engleză fără limită legală a exploatării	254
4. Munca de zi şi munca de noapte. Sistemul schimburilor	267
5. Lupta pentru ziua normală de muncă. Legi coercitive pentru prelungirea zilei de muncă, de la mijlocul secolului al XIV-lea pînă la sfîrşitul secolului al XVII-lea	274
6. Lupta pentru ziua normală de muncă. Limitarea timpului de muncă prin legi coercitive. Legislaţia engleză cu privire la reglementarea muncii în fabrici între 1833 şi 1864	287
7. Lupta pentru ziua de muncă normală. Repercusiunile legislaţiei engleze cu privire la reglementarea muncii în fabrici asupra altor ţări	308
Capitolul nouă. Rata şi masa plusvalorii	314

SECŢIUNEA A PATRA
Producţia plusvalorii relative
Capitolul zece. Noţiunea de plusvaloare relativă	323
Capitolul unsprezece. Cooperarea	333
Capitolul doisprezece. Diviziunea muncii şi manufactura	347
1. Dubla origine a manufacturii
2. Muncitorul parţial şi unealta sa	350
3. Cele două forme de bază ale manufacturii — manufactura eterogenă şi manufactura organică	352
4. Diviziunea muncii în cadrul manufacturii şi diviziunea muncii în cadrul societăţii	361
5. Caracterul capitalist al manufacturii	370
Capitolul treisprezece. Maşinile şi marea industrie	380
1. Dezvoltarea maşinismului
2. Transmiterea valorii maşinilor asupra produsului	395
3. Repercusiunile imediate ale producţiei mecanizate asupra muncitorului	403
a) Aproprierea forţelor de muncă suplimentare de către capital. Munca femeilor şi a copiilor	—
b) Prelungirea zilei de muncă	411
c) Intensificarea muncii	418
4. Fabrica	427
5. Lupta dintre muncitor şi maşină	436
6. Teoria compensării şi muncitorii înlăturaţi de maşini	446
7. Respingerea şi atracţia muncitorilor pe măsură ce se dezvoltă producţia mecanizată. Crizele din industria bumbacului	456
8. Revoluţionarea manufacturii, a meseriilor şi a muncii la domiciliu de către marea industrie	468
a) Desfiinţarea cooperării întemeiate pe meserii şi pe diviziunea muncii	—
b) Repercusiunile sistemului de fabrică asupra manufacturii şi asupra muncii la domiciliu	470
c) Manufactura modernă	471
d) Munca la domiciliu în zilele noastre	474
e) Trecerea manufacturii moderne şi a muncii la domiciliu la marea industrie. Accelerarea acestei revoluţii prin aplicarea legilor cu privire la reglementarea muncii în fabrici la cele două forme de producţie menţionate	478
9. Legislaţia cu privire la reglementarea muncii în fabrici. (Clauze privitoare la ocrotirea sănătăţii şi la educaţie.) Generalizarea ei în Anglia	489
10. Marea industrie şi agricultura	510

SECŢIUNEA A CINCEA
Producţia plusvalorii absolute şi a celei relative
Capitolul paisprezece. Plusvaloare absolută şi plusvaloare relativă	513
Capitolul cincisprezece. Variaţiile mărimii preţului forţei de muncă şi ale mărimii plusvalorii	524
I. Mărimea zilei de muncă şi intensitatea muncii sînt constante (date), forţa productivă a muncii variază	525
II. Ziua de muncă şi forţa productivă a muncii sînt constante, intensitatea muncii variază	529
III. Forţa productivă şi intensitatea muncii sînt constante, ziua de muncă variază	530
IV. Variaţii simultane în durata, în forţa productivă şi în intensitatea muncii	532
Capitolul şaisprezece. Diferitele formule ale ratei plusvalorii	536

SECŢIUNEA A ŞASEA
Salariul
Capitolul şaptesprezece. Transformarea valorii, respectiv a preţului forţei de muncă în salariu	541
Capitolul optsprezece. Salariul pe unitatea de timp	549
Capitolul nouăsprezece. Salariul cu bucata	558
Capitolul douăzeci. Deosebiri naţionale între salarii	568

SECŢIUNEA A ŞAPTEA
Procesul de acumulare a capitalului
Capitolul douăzeci şi unu. Reproducţia simplă	576
Capitolul douăzeci şi doi. Transformarea plusvalorii în capital	589
1. Procesul de producţie capitalist pe scară lărgită. Transformarea legilor proprietăţii ale producţiei de mărfuri în legi ale aproprierii capitaliste	—
2. Concepţia greşită a economiei politice despre reproducţia pe scară lărgită	598
3. Împărţirea plusvalorii în capital şi venit. Teoria abstinenţei	601
4. Împrejurări care, independent de proporţia în care plusvaloarea se împarte în capital şi venit, determină volumul acumulării. Gradul de exploatare a forţei de muncă. — Forţa productivă a muncii. — Diferenţa crescîndă dintre capitalul folosit în producţie şi cel consumat. — Mărimea capitalului avansat	608
5. Aşa-numitul fond de muncă	618
Capitolul douăzeci şi trei. Legea generală a acumulării capitaliste	622
1. Cererea de forţă de muncă creşte o dată cu acumularea, compoziţia capitalului rămînînd neschimbată	—
2. Scăderea relativă a părţii variabile a capitalului în cursul acumulării şi al concentrării care o însoţeşte	631
3. Producţia crescîndă a unei suprapopulaţii relative sau a unei armate industriale de rezervă	638
4. Diferitele forme de existenţă ale suprapopulaţiei relative. Legea generală a acumulării capitaliste	650
5. Ilustrarea legii generale a acumulării capitaliste	657
a) Anglia între 1846 şi 1866	657
b) Păturile prost plătite ale clasei muncitorilor industriali din Anglia	664
c) Populaţia nomadă	673
d) Efectele crizelor asupra părţii celei mai bine retribuite a clasei muncitoare	676
e) Proletariatul agricol britanic	681
f) Irlanda	704
Capitolul douăzeci şi patru. Aşa-numita acumulare primitivă	719
1. Misterul acumulării primitive	—
2. Exproprierea pămînturilor populaţiei rurale	722
3. Legislaţia draconică de la sfîrşitul secolului al XV-lea împotriva expropriaţilor. Legile promulgate în scopul scăderii salariilor	737
4. Geneza fermierilor capitalişti	746
5. Repercusiunile revoluţiei în agricultură asupra industriei. Crearea pieţei interne pentru capitalul industrial	748
6. Geneza capitalistului industrial	753
7. Tendinţa istorică a acumulării capitaliste	764
Capitolul douăzeci şi cinci. Teoria modernă a colonizării	767

Indici şi adnotări
Citate în limbi străine	777
Adnotări	819
Indice bibliografic	841
Indice de lucrări citate, apărute în limba română	874
Indice de nume	876
Personaje din literatură, biblie şi mitologie	902
Indice de materii	904
Tabel de greutăţi, măsuri şi monede	929

Ilustrații
Portretul lui K. Marx	6—7
Scrisoarea adresată de Marx lui Engels la 16 august 1867	7
Coperta primei ediţii germane a volumului I al „Capitalului“	13
Facsimilul unei pagini din traducerea românească a „Capitalului“ apărută în 1883	23
Scrisoarea adresată de Marx lui La Châtre, editorul volumului I al „Capitalului“ în limba franceză	29

Karl Marx, Friedrich Engels, Opere, Volumul 23, Editura politică, Bucureşti, 1966

Prezenta traducere a fost întocmită în colectivul de redacţie al Editurii politice după originalul apărut în editura „Dietz“ Berlin, 1962, completat cu unele note din ediţia rusă apărută în Editura de stat pentru literatură politică, Moscova, 1960.

Volumul 23 al Operelor lui K. Marx şi F. Engels cuprinde volumul I al „Capitalului“ lui Marx precum şi toate prefeţele şi postfeţele scrise de Marx şi Engels pentru diferite ediţii.

Pentru noua versiune în limba română a volumului I al Capitalului s-a revizuit traducerea anterioară, şi cu acest prilej s-au făcut unele precizări şi îndreptări. În afară de aparatul ştiinţific obişnuit, adnotări, indice de nume, indice bibliografic, indice de materii, volumul cuprinde un indice de lucrări economice citate de Marx, care există şi în limba română, precum şi o anexă cuprinzînd citate în original.

Notele de subsol ale autorului sînt date cu cifre şi paranteze rotunde iar adnotările sînt date cu cifre fără paranteze. Notele de subsol ale lui Engels sînt semnate cu iniţialele F.E. şi incluse intre acolade.

Traducerea expresiilor străine se dă la subsol cu asterisc şi cu menţiunea nota traducătorului. Fac excepţie expresiile străine pentru care s-a considerat necesar să se dea explicaţii în adnotări. În asemenea cazuri traducerea este dată în adnotarea respectivă. În cazurile cînd unele cuvinte germane nu au putut fi traduse exact s-a dat, alături de traducere, în paranteze drepte, expresia germană.[Nota red.]

Karl Marx şi Friedrich Engels

Opere

Volumul 23 [pdf]